Comuna Biled, Timiș

Biled (în limba germană Billed, în limba maghiară Billéd) este un sat în judeţul Timiş şi formează o comună de sine stătătoare. Este unul din cele mai mari sate din vestul ţării, cu o populaţie în creştere şi o economie în plină dezvoltare. Este situată în vestul judeţului Timiş, la 28 km nord-vest de Timişoara și 46 km de Vama Cenad, pe şoseaua DN6 Timişoara–Cenad. Se întinde pe o suprafață de 63,23 kmp, având acces la calea ferată.

Conform recensământului din anul 2002, populația din Biled era de 6.297 locuitori. Datele includ populația satelor Șandra și Uihei care s-au desprins de Biled în 2004 și au format comuna Șandra. În 2011, la data efectuării recensământului, populația comunei este de 3.294 locuitori. Din punct de vedere al structurii populației pe etnii, 73,75 % din populația localității este reprezentată de etnici români, 7,23 % maghiari, iar pentru 7,46 % din populație informațiile sunt indisponibile. Din punct de vedere confesional, 77,80 % din populație are religie ortodoxă, 10,28% religie romano-catolică, 3,44% religie penticostală, iar pentru 6,42 % informația este indisponibilă.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1462, sub numele de Bylyed, satul aparţinând nobilului Nicolae de Beregsău, însă localitatea este mai veche. În 1562 Biledul devine proprietate regală, regele Ferdinand I al Ungariei donează aşezarea castelanului Ladislau Kerecsény. La sfârşitul sec. al XVII-lea se aşează în Biled o populaţie mare de sârbi sub conducerea patriarhului  Arsenie Csernovici (aproape 40.000 de sârbi, conduşi de Csernovici, au părăsit Serbia şi s-au aşezat în Ungaria şi în Banat, cu sprijin de la împăratul Leopold I, care prin decretul din 21 august 1690, acordă patriarhului sârb jurisdicţia peste bisericile orientate de rit grecesc).

 Colonizarea germanilor are loc într-o primă etapă în 1765 şi în a doua etapă între 1768–1775. În 1786 se construieşte biserica. Stăpânirea habsburgică a stabilit Biledul cu statut urban. În 1847 a fost descoperit un tezaur cu aproximativ 2.000 de monede din bronz, argint şi aur, emise de la Traian la Constantin cel Mare. Acesta se află în prezent la Cabinetul Numismatic de la Viena. Tot pe teritoriul localităţii s-au mai găsit vestigiile mai multor aşezări daco-romane care datează din secolele III–IV. În perioada 1956–1996 au avut loc importante emigrări spre vest. Până în anul 2004 a fost reşedinţa unei comune mai mari, din care mai făceau parte Şandra şi Uihei.